Posted in Must read, Musthave, New, Recenzie

Recenzie Soseaua Jellicoe Storia Books

Fragment: 
 
Băiatul acela este mereu lângă mine. Nu-i știu numele și
nu știu de ce mă vizitează într-una, dar e mereu acolo și pune aceeași muzică pe
un walkmen din anii `80, la care puteau fi ascultate casete. Este un cântec
despre copaci în văpaie și despre un dor de când lumea după prietenii lăsați în
urmă. Mă lasă să ascult împreună cu el; cânt mereu același vers. În acele clipe
îi apar mereu lacrimi în ochi și îmi stârnește o nostalgie pe care nu am niciun
drept să o simt, dar care mă chinuie. Niciodată nu cântăm versurile până la
sfârșit și de fiecare dată când mă trezesc, îmi spun că trebuie să-l întreb
despre acele ultime cuvinte. Dar de fiecare dată uit.

Rating: 5/5
 
Păreri:
 
Aceasta nu va fi o recenzie în
adevăratul sens al cuvântului, căci sunt incapabilă să descriu pe deplin cum Șoseaua Jellicoe m-a ruinat. Este,
foarte posibil, cartea mea preferată a
anului
, pentru că e unică și sfâșietoare și atât de captivantă încât merită
fără doar și poate această titulatură.
Această carte nu este pur și simplu o
lectură; această carte este o experiență,
o călătorie cu două fire narative
emoționale, intersectând trecut și prezent pentru ca ulterior să se
unească într-o grandioasă și tristă, dar agonizat de frumoasă poveste.
 
Această carte este despre regăsirea
sinelui. Despre ura manifestată universului pentru că te forțează șă exiști
când ai fost abandonat de toată lumea. Despre întreaga ta viață ce este
simbolizată de un perpetuu semn de întrebare. Și, în final, despre îmbrățișarea
lumii cu brațele larg deschise.
 
Această
carte este despre iubire, fiecare tip de iubire.
Cea dintre frați. Cea care este atât de intensă încât
înseamnă totul pentru tine și te lasă pe moarte când brusc dispare. Cea care
este la fel de naturală ca și respirația. Cea pe care încerci să o îngropi sub
scuze. Și despre iubirea pentru viață, în ciuda faptului că încearcă constant
să te doboare.
 
Această carte este depre urâțenia umanității. Despre ucigași în
serie. Despre dependența de droguri. Despre copii neglijați. Despre pedofilie
și pornografie infantilă. Despre cancer. Despre abuz. Despre sinucidere. Despre
accidente auto. Despre orfani. Despre pierderi și despre moarte.
 
Dar, cred eu, cel mai important, cartea aceasta este despre prietenie.
Nu pot găsi cuvintele să descriu cât de superbe au fost prieteniile
portretizate în acest roman. M-au umplut cu o bucurie incredibilă și mi-au
lipit nenumărate zâmbete pe buze și mi-au indus ideea de familie. Cu
tachinările lor, cu „bromance-urile” lor, cu dragostea lor pentru nebunie, cu
spiritul lor de lideri, cu onestitatea lor, cu suportul pe care și-l purtau
unul altuia și cu infinita, nemărginita și eterna lor iubire dintre ei.
 
De asemenea, cartea aceasta este despre istorisirea magică și ingenioasă. Despre
cum o autoare te poate fascina cu ajutorul câtorva cuvinte pe o pagină și te
poate face să plângi ca și cum ai fi pierdut pe cineva drag. Despre cum poate
să îți prindă de inimă și să te înfurie din cauza unei vieți ficționale ce e
atât de nedreaptă. Și despre cum poate să îți inducă piele de găină și fluturi
în stomac și oftări și bătăi de inimă accelerate.
 
Și această
carte este despre mine și despre cum m-am îndrăgostit de fiecare personaj.
O
iubesc pe Taylor. Îl iubesc pe Jonah. Îl iubesc pe Santangelo. O iubesc pe
Raffy. Îl iubesc pe Ben. O iubesc pe
Jessa. O iubesc pe Trini. Îi iubesc până și pe Chloe P. și Richard și
Sam. Și îi ador pe Webb și Narnie și Tate și Fitz și Jude. Ei au fost coloana
acestei creații literare, esența ei, sufletul ei.
 
Și, ah, Fitz, aș vrea doar să îl
îmbrățișez.
Și, ah, Narnie, aș vrea doar să îi
distrug amorțeala sufletească.
Și ah, Tate, aș vrea doar să o țin de
mână și să-i fiu alături la fiecare pas.
Și, ah, Jude, aș vrea să îl protejez de
suferință.
Și, ah, Webb,  aș vrea doar să îl înalț în cer printre stele
căci reprezintă perfecțiunea întruchipată.
 
După ce am terminat de citit la ora 5
AM, am continuat să mă întreb:
De ce nu am
citit-o mai devreme?
Cât de mult
poate o persoană să plângă într-o singură noapte?
Cât de mult
poți să iubești o carte?
Ce să fac
de-acum încolo cu viața mea?
 
Așa că iată-mă aici, rugându-vă să citiți această carte dacă nu ați făcut încă acest
lucru. Lăsați-o să fie o călătorie.
Cartea publicata de Editura Storia Books

 

Author:

Blogger. Music Lover. Sister. Writer. Army

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s