Cruda societate…pana cand?

Cu toții suntem oameni, nu-i așa? Cu toții simțim, suferim, trăim. Acestea sunt calitățile noastre umane, sau greșesc? În acest caz, dacă cu toții suntem oameni, asta înseamnă că suntem cu toții egali. Sper că nu îndrug blasfemii. Totuși, aș vrea să știu motivul pentru care unui băiețel care tocmai a căzut i se spune să nu plângă, pentru că, vai Doamne, băieții nu trebuie să plângă; iar unei fetițe pasionate de mașinuțe i se oferă păpuși cadou.

Mă gândesc că ar trebui să las pentru puțin timp copertina jos, acea copertină care portretizează idealul feminin pe care o văd toți cei care mă întâlnesc, și să vorbesc liber despre anumite subiecte mai mult sau mai puțin taboo ale societății în care trăim. Poate că e valul feminist care mă împinge să fac asta, sau poate că doar m-am săturat să fiu tratată altfel. Poate unii vor zice că sunt prea tânără ca să înțeleg aceste lucruri, alții că au dat din nou peste o feministă nebună. Cert este că nu scriu pentru absolut nimeni, ci pentru mine, pentru a îmi elibera sufletul și conștiința. 

Eu nu am vreun frate, asta înseamnă că la mine în casă nu a existat un exemplu concret de “el are voie, pentru că el e băiat. Încerc să nu îmi învinovățesc părinții pentru dățile în care au fost extra protectivi cu mine, știu că mă iubesc și îmi vor doar binele. Ca fată am fost învățată să fiu cuminte, respectuoasă și mereu îmbrăcată așa cum trebuie. O fată să înjure? Așa ceva e strigător la cer, dom’le! Să mai și fumeze? De neacceptat! Tot ce mai lipsește e baba de la colțul blocului sau din fața curții care te vede ținându-te de mână cu un băiat. Lucico, am văzut-o pe Mărioara a lu Zaharia azi cu un băiat. Praful s-a ales de ea, acum umblă numai după vagabonzi! Adevărul este că dacă mă întâlnesc prin parc cu un fost coleg , o oră mai târziu mă sună mama să îmi spună că m-a văzut vecina de la trei cu un băiat. În cazul băieților povestea merge altfel. Stați să vi-l prezint pe Alex, băiat de cartier, singur la părinți, frumușel, dar cam neastâmpărat. Înjură, fumează, bea, dar așa ceva e normal, că așa sunt baieții la vârsta lui. Sigur o sa îi vină și lui mintea la cap când o să se așeze si el la casa lui. Nici nu se face bine luni și el umblă prin cartier cu noua lui prietenă. Așa frumos cum e el, ar fi de râsul curcilor să se plimbe singurel. Eu, ca fată, ar fi bine să ajung acasă înainte să se întunece, însă dacă Alex ajunge mai târziu de 12 nu-i problemă, părinții lui știu că e la un prieten. 

Ceea ce evindent încerc să scot in evidență este această diferență care este făcută între femei și bărbați de când lumea și pământul. Nu vreau să le iau apărarea fetelor pentru că sunt conștientă că și băieții au parte de discriminările lor, dar pot să vorbesc doar din experiență. M-am săturat până peste cap să mi se spună cum să ma îmbrac, cum să mă port, cât fard să folosesc, unde nu am voie să merg și ce nu am voie să fac. Și nu este o adolescentă rebelă care vorbește, nici măcar pe aproape, ci o adolescentă care s-a săturat să fie in standardele feminine ale societății. Suntem tratate precum porțelanul, frumos, dar atât de firav. Totuși, cineva tot timpul dorește să ne spargă. Nu există zi în care să nu fiu fluierată pe stradă, zi în care să aud avansuri scandaloase până și din partea bătrânilor.  Dacă mă plâng de așa ceva mi se spune că asta e firea bărbaților, că pur și simplu așa gândesc ei. Ce ar trebui să fac în cazul acesta, să continui să merg pe strada simțindu-mă ca o halcă de carne, ca o pradă pentru cine știe ce Don Juan. Îmi pare rău, dar eu nu pot să stau aici în tăcere, în timp ce alte fete de vârsta mea, chiar și mai mici, trec prin iad chiar în acest moment. Tot din porțelan suntem facute? A cui e vina? A noastră că ne-am imbrăcat prea feminin sau a bărbatului care nu a putut rezista tentației. Ei bine, a niciunuia. Este vina societății prezente, dar în special trecute. Cu toții știm ce efect a avut asupra noastră perioada comunistă. Chiar și acum, 30 de ani mai târziu fantoma lui Ceaușescu încă ne bântuie. Problema este că acest sexism începe incă din copilărie. În timp ce unei fetițe i se bagă în cap ideea că ea trebuie să gătească când va fi mare, să calce, să spele, să aibă grijă de casă; unui băiețel i se spune cât de puternic e bărbatul și ca acesta nu își lasă emoțiile la iveală. Cred că este timpul să ne învățăm copiii ce este acela respectul față de celălalt sex, să nu mai împopoțonăm aspectul fetelor și să nu mai mărim ego-urile băieților. 

Suntem în anul 2019, oameni buni! E timpul să ne descuiem mințile încuiate, să lăsăm misoginismul și ipoctrizia în trecut, pentru ca fetița pasionată de mașinuțe și băiețelul care știe că lacrimile sunt umane să aibă parte de un viitor mai bun.

4 thoughts on “Cruda societate…pana cand?

Add yours

  1. Wow. Super bine spusă și explicată viziunea ta asupra societății privind diferențele dintre sexe. Mă regăsesc în cuvintele tale și sunt de părere că dacă lumea ar încerca să gândească așa ar fi o societate normală cu oportunități nenumărabile. Însă nu este posibil, exact cum ai spus si tu, astfel de concepții greșite vis-a-vis de diferențele dintre sexe, au fost implementate din copilărie și sunt aproape imposibil de modificat.

    Like

  2. Am și eu o situație de adăugat ,oricum articolul este impecabil și plin de adevăr ,adevăr care ,din păcate ,în societatea noastră cel puțin ,este trecut sub tăcere! Eram la o oră de fizică și vorbeam despre facultăți ,la care profesorul a spus că,în opinia lui,politehnica este mai mult pentru băieți ,fetele nu prea au ce căuta acolo pentru că ele “nu sunt cu fizica ,electronica etc.” Astfel de momente ,cel puțin mie ,îmi oferă determinarea de a munci și de a ajunge în acea poziție în care “nu se cade să mă aflu pentru că sunt fată” ,doar pentru a le arăta că “sunt mai naibii” și pot face mult mai mult poate decât un băiat aflat în aceeași situație!

    Liked by 1 person

  3. Fiecare gândește și acționează după modelul experiențelor lor. Cei care-i judecă pe alții sunt cei care trăiesc frustrarea de a fi fost și ei judecați. Nu trebuie să încercăm să fim ce vor alții … nu vom reuși niciodată să îi mulțumim pe toți. Fii cea care ești tu, acționează astfel încât la sfârșitul zilei să simți că ai devenit cea mai bună versiune a ta.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: